Informații utile
Cum să alegi un lichid pentru o baie cu ultrasunete? — un material practic cu explicații și recomandări pentru tehnicieni, centre de service și utilizatori. Sunt prezentate aspectele importante pentru alegerea, utilizarea sau repararea echipamentelor.

Lichidul pentru baia cu ultrasunete se alege după trei condiții care trebuie îndeplinite simultan: producătorul băii îl permite, materialele piesei îl suportă și dizolvă murdăria pe care vrei s-o îndepărtezi. Mențiunea „pentru plăci” de pe etichetă nu înseamnă automat că lichidul poate fi turnat în baie, iar evaporarea rapidă nu face un solvent inflamabil sigur într-o cuvă deschisă.

Cele patru întrebări de dinaintea alegerii

ÎntrebareCe afliRiscul unei alegeri greșite
Ce cureți?Metale, plastice, acoperiri, adezivi, garnituri, componentePete mate, coroziune, umflarea plasticului, dezlipiri
De ce cureți?Flux, ulei, praf, produse de coroziune după contactul cu apaCurățare slabă sau un agent prea agresiv pentru sarcina dată
Ce baie ai?Materialul cuvei, încălzirea, capacul, ventilarea, lichidele interzise în instrucțiuniIncendiu, deteriorarea băii, vapori periculoși
Ce urmează după baie?Clătirea, uscarea, inspecția și controlul reziduurilorUmezeală sau reziduuri rămase sub componente

Regula principală de siguranță

Nu turna benzină, acetonă, alcool izopropilic sau alt lichid inflamabil direct într-o baie cu ultrasunete obișnuită. Cavitația și încălzirea intensifică evaporarea, iar vaporii se pot aprinde. O baie obișnuită de atelier nu este un echipament protejat la explozie. Excepția există doar pentru procesele și echipamentele pe care producătorii băii și ai lichidului le permit explicit în documentația lor.

Materialul cuvei contează și el. Instrucțiunile băii indică ce agenți sunt interziși; acizii și soluțiile alcaline concentrate pot ataca oțelul inoxidabil și sudurile cuvei, iar unii solvenți afectează carcasele și capacele din plastic. Fișa cu date de securitate (SDS) a lichidului arată compoziția, pericolele, ventilarea necesară și echipamentul de protecție.

Tipuri de lichide folosite în atelier

Concentratele pe bază de apă pentru curățarea ultrasonică sunt, de regulă, prima opțiune pentru o baie obișnuită. Se diluează cu apă în proporția din instrucțiuni și conțin agenți tensioactivi care desprind fluxul și grăsimea. După ele, piesa se clătește, de obicei cu apă demineralizată, ca să nu rămână reziduuri sau depuneri de minerale.

Lichidele de curățare a plăcilor pe bază de solvenți se folosesc pentru ștergere, pensulare sau înmuiere locală. Exemplele de mai jos sunt descrise pe paginile produselor ca lichide pentru îndepărtarea fluxului, a oxidării și a resturilor de OCA de pe plăci. Faptul că se află în această selecție nu înseamnă că pot fi turnate în baie: înainte de utilizare verifică instrucțiunea, SDS-ul și permisiunea explicită pentru procesul ultrasonic.

Apa simplă nu curăță fluxul și grăsimea, dar este utilă pentru clătire și pentru testarea băii. Apa de la robinet poate lăsa depuneri pe plăci după uscare.

Concentrație, temperatură și durată

Nu există valori universale. Concentrația, temperatura, durata ciclului și necesitatea degazării se iau din instrucțiunile concentratului și ale băii. Începe cu regimul cel mai blând permis și testează pe o piesă de probă. O soluție prea slabă lasă murdăria pe loc, una prea concentrată sau prea fierbinte poate ataca marcajele, plasticul și acoperirile. Piesa nu se așază direct pe fundul cuvei dacă producătorul prevede un coș.

Nivelul lichidului trebuie să rămână între limitele marcate de producător. Sub nivelul minim, traductoarele lucrează în condiții nefavorabile, iar curățarea devine inegală. Lichidul uzat se schimbă când se tulbură sau când rezultatul se înrăutățește, apoi se elimină conform SDS-ului, nu în chiuvetă.

Poți curăța placa unui telefon în baie?

Placa se scufundă doar dacă acest lucru este permis de construcția ei, de documentația de reparație și de lichidul ales. Înainte de curățare, deconectează bateria și scoate tot ce nu se poate scufunda: camere, display, microfoane, difuzoare, module cu cavități și alte ansambluri sensibile. După ciclu, clătește placa așa cum prevede producătorul lichidului, usuc-o complet și inspecteaz-o la microscop. Alimentarea se pornește doar după ce ai verificat că placa e uscată, contactele sunt curate și nu au rămas reziduuri. Pentru inspecția lipiturilor și a pinilor mici, criteriile de alegere a măririi sunt descrise în ghidul despre tipurile de microscoape pentru reparații.

Ordinea de lucru

  1. Identifică materialele piesei și tipul de murdărie.
  2. Citește instrucțiunile băii, eticheta și SDS-ul lichidului.
  3. Scoate componentele incompatibile și fă un test pe o piesă de probă.
  4. Pregătește soluția în concentrația recomandată.
  5. Verifică nivelul lichidului față de marcajele producătorului.
  6. Pornește regimul permis, fără să depășești timpul și temperatura.
  7. Clătește și usucă piesa conform tehnologiei lichidului.
  8. Inspectează și verifică placa înainte de alimentare.

Unde ține baia în atelier

Baia cu ultrasunete stă adesea pe același banc cu stația de lipit și cu extracția fumului, așa că așaz-o departe de sursele de căldură și de prize, cu acces liber la capac. Cum organizezi bancul de lucru și ce dispozitive auxiliare ajută la reparații explicăm în materialul despre dispozitivele pentru bancul de reparații telefoane. Regulile pentru solvenți, ventilare și depozitarea lichidelor inflamabile sunt adunate în ghidul despre siguranța în atelierul de reparații electronice.

Concluzie

Lichidul potrivit trebuie să fie permis și pentru baie, și pentru piesă. Verifică SDS-ul, nu folosi solvenți inflamabili fără permisiunea explicită a producătorilor, respectă concentrația și încheie fiecare ciclu cu clătirea, uscarea și inspecția piesei. Dacă nu ești sigur ce lichid se potrivește echipamentului tău, managerii GSM-Forsage te pot ajuta să alegi.